Aventura este un mod de viata, cu rulota atasata, dupa zile intregi de fise de pregatire, de la biciclete pana la echipament, cu familia alaturi. Vara inseamna Dobrogea si Moldova si pe la poalele Argesului. Deplasarea are un sens si toti avem obiective clar asumate. Adunam diferite tipuri de fire, radacini, flori si frunze. Facem poze si mancam ce gasim pe drum. Pe drum incercam sa fim cat mai eco.
In micile noastre calatorii surprindem natura mareata, dar si ingenunchiata de micile pofte ale omului modern. Am prevazut asta si ca o terapie: adunam peturile, servetelele umede, dozele de bere, ambalajele de biscuiti. Facem asta ca o forma de autoeducatie, si mai mult, gandim ca a fi bun cu natura inseamna a pune mana si a face curatenie.
Suntem in perioda de covid, si cred ca natura incearca sa ne dea un mesaj. Sa reducem consumul, sa strangem dupa noi, sa nu calcam iarba, florile, copacii, ci sa plantam, sa ocrotim.
Daca vreti, covid este o conspiratie a binelui, cu mesajul de cum va arata planeta maine, trebuie sa-ti pese de legile spirituale, iar daca vrei sa fii bun nu inseamna doar sa dai o paine unui necunoscut, bun inseamna sa fii bun cu mediul. Si clar ca societatea a luat-o razna, in goana dupa profit. Intr-adevar natura este regenerabila, dar din ce in ce mai greu. Stoparea industriilor a regenerat padurile, aerul, flora, fauna, albinele. Acesta e mesajul ca omul va trebui sa acorde mai mult respect naturii, unde mai pun ca oceanele sunt pline de peturi, orasele poluate cu nitriti sau plumb, natura ia foc in Amazon, Australia, Grecia, dispar specii, ghetarii se topesc, planeta se incalzeste. Acestea sunt mesajele la care nu putem fi indiferenti.
Ma gandesc ca o masura a viitorului ca toate companiile care fac profit din diverse activitati sa dezvolte ca o conditie impusa de lege si o componenta de protectie a mediului, o mica cota din profit sa fie indreptata spre companiile care protejeaza mediul, care recicleaza oferind materii prime regenerabile.